„În 2012, va fi o crizã a cãrnii de porc!”

Stanca Tudor, director executiv al Patronatului Român al Cãrnii de Porc:

„În 2012, va fi o crizã a cãrnii de porc!”

De curând, Patronatul Român al Cãrnii de Porc ºi-a schimbat conducerea. Cu aceastã ocazie, au fost stabilite noile obiective ale organizaþiei ºi s-a decis accentuarea colaborãrii cu sectorul de procesare, la nivel de asociaþii profesionale. Despre perspectivele acestui sector vital pentru industria alimentarã din România, ne-a vorbit doamna Stanca Tudor, director executiv al PRCP.

Exporturile vor fi reluate

FDC: Doamnã Stanca Tudor, pânã la urmã, vom exporta carne de porc în spaþiul intracomunitar. Ce va însemna acest lucru pentru industria de profil?
S.T.: În ceea ce priveºte exportul cãrnii de porc ºi comerþul în spaþiul intracomunitar, lucrurile s-au desfãºurat conform unui program pe care ni l-am asumat în cadrul grupului de lucru format din reprezentanþi ai Ministerului Agriculturii – ANSVSA - Organizaþii profesionale. În final, autoritãþile de la Bruxelles au fost nevoite sã aprobe sistemul canalizat de comerþ intracomunitar cu carne de porc, pentru România, sistem care presupune circulaþia ºi prelucrarea animalelor ºi a cãrnii de porc de la ferme autorizate - unitãþi de procesare autorizate ºi pânã în zona de comerþ. Sigur, sunt niºte restricþii dure pentru producãtorii de porci ºi cu cheltuieli suplimentare. Sistemul canalizat a fost gândit pentru România având în vedere cã programul de eradicare a pestei porcine care s-a desfãºurat în perioada 2007-2009 a mai avut ºi sincope, dar ºi pentru cã România are unele particularitãþi.
FDC: În ce constã particularitatea României?
S.T.: Existã o tradiþie în creºterea porcilor în sistem gospodãresc, un numãr mare de porci în gospodãriile þãrãneºti ºi un numãr mare de porci mistreþi, care nu sunt concentraþi într-un areal închis ºi monitorizat. De aceea, ni s-a impus sã ne asumãm un sistem de supraveghere suplimentar, dar cu cheltuieli mult mai mari, pentru a crea un canal în care se produce ºi circulã, în mod izolat ºi supravegheat, carnea de porc destinatã comerþului intracomunitar sau exportului.
FDC: Bine, dar toate aceste lucruri trebuiau fãcute pânã în 2007, în momentul aderãrii. Dacã privim retrospectiv, a fost un minus la nivel de sistem sau ºi la nivel punctual, la producãtori?
S.T.: Producãtorii, în general, îºi protejeazã bine producþia, nu doar ca sã iasã pe o piaþã mai largã ci, în primul rând, pentru piaþa internã. Carnea destinatã pieþei interne este la fel de sigurã ºi trasabilitatea la fel de bine asiguratã. În opinia mea, ar trebui ca sectorul sã se dezvolte, pentru cã România are un mare potenþial în producþia cãrnii de porc: este o þarã cu tradiþie în creºterea porcilor, are cereale, are o piaþã în care consumul de carne de porc reprezintã 50% din consumul de carne, are o populaþie însemnatã, deci, este o serioasã piaþã de desfacere. Este adevãrat cã producþia internã poate asigura doar 68% din consumul total, dar potenþialul nu este de neglijat.

În România, efectivele de scroafe au scãzut cu 12%

FDC: Dar odatã demaratã activitatea de export, acest fapt va fi benefic pentru producãtorii români.
S.T.: Sigur, exportul este ºi el o oportunitate, dar piaþa din România este ºi ea o piaþã eficientã. Principala problemã a crescãtorilor este neacoperirea costurilor de producþie prin preþul oferit de piaþã. Situaþia este generalizatã. Ca urmare a creºterii preþurilor la furaje, europenii ºi-au redus drastic efectivele de scroafe în acest an. De aceea, nu privim cu mare entuziasm anul 2012, pentru cã în Europa se estimeazã o crizã a cãrnii de porc, lucru care se va resimþi ºi în România.
FDC: Dar producãtorul român va fi competitiv, ca preþ?
S.T.: Preþurile de valorificare plãtite fermierilor nu diferã foarte mult. Costurile de producþie sunt influenþate, la noi, de raportul leu-euro, având în vedere cã importãm foarte multe elemente de completare. Dacã vom fi competitivi, vom intra pe piaþã.
FDC: Atunci, preþul mediu european este competitiv, de exemplu, faþã de cel din Canada?
S.T.: Þãrile vechi, producãtoare de carne de porc, ºi-au creat sisteme financiare naþionale pentru a-ºi susþine producþia. În legislaþia europeanã comunitarã, nu existã prevederi pentru susþinerea financiarã a producþiei, existã doar instrumente de intervenþie de piaþã. Dacã preþul cãrnii de porc scade foarte mult, se activeazã aceste instrumente, cum ar fi stocarea unei pãrþi a producþiei, costurile stocãrii fiind plãtite din fonduri europene. Retrãgându-se o cantitate de pe piaþã, oferta scade ºi preþul creºte. În anul acesta, în Europa, s-au redus efectivele de scroafe cu 5% ºi 5.5% la scrofiþe ºi estimãm cã anul viitor va fi crizã de carne de porc. În plus, se estimeazã cã cererea de pe piaþa Chinei ºi a Coreei de Sud va creºte ºi ea ºi, în aceastã situaþie, carnea de porc va fi mai scumpã.
FDC: Ceea ce nu va fi rãu pentru producãtori!
S.T.: Nu, pentru producãtori nu va fi rãu! Dar, ºi în România, efectivele de scroafe au scãzut cu 12%, de la începutul anului.

Lupta pentru piaþa europeanã este deosebit de durã

FDC: Este o scãdere serioasã! Aºadar, vom exporta. Dar, au fost organizaþii de tot felul, din Vest, care au încercat stoparea importului de carne de porc din Româna, pentru piaþa Uniunii Europene.
S.T.: În lupta aceasta pentru pieþe de desfacere, orice spaþiu se câºtigã cu greu. Sunt mai multe tipuri de bariere ce se practicã pentru diminuarea concurenþei: comerciale, tehnice etc. Barierele tehnice sunt de genul celor cu care ne confruntãm noi de doi ani ºi care ne þin în loc, pe motive legate de pesta porcinã. Noi am îndeplinit, de fapt, toate obiectivele pe care ni le-a stabilit Uniunea Europeanã. Am depãºit, cu mult perioada prevãzutã în legislaþie, pentru a primi aprobarea de a comercializa carne de porc pe piaþa comunitarã sau la export. Nu mai avem cazuri de pestã, se face supraveghere suplimentarã, este organizatã supravegherea ºi la nivel regional, este reglementatã identificarea, circulaþia ºi comercializarea porcilor ºi a cãrnii ºi sunt îndeplinite toate obiectivele. Cu toate acestea, cum spuneam anterior, avem ºi vulnerabilitãþi, acestea fiind exploatate în scopul creãrii de bariere tehnice ce afecteazã interesele producãtorilor români.
FDC: România are capacitatea de a depãºi aceste dificultãþi?
S.T.: Cu siguranþã! Pe mãsurã ce vom începe comerþul intracomunitar ºi exportul, beneficiarii ºi autoritãþile europene vor cãpãta încredere în producãtorii români ºi în autoritãþile veterinare române care au creat ºi supravegheazã sistemul canalizat de comerþ intracomunitar.

Relaþia cu retailul e total deficitarã

FDC: De curând s-a schimbat conducerea PRCP. Care vor fi direcþiile de acþiune, în viitor?
S.T.: ªi în organizaþia noastrã, s-a fãcut schimb de generaþii, conducerea fiind preluatã de specialiºti mai tineri. Obiectivele sunt cele stabilite pe baza rãspunsurilor membrilor organizaþiei la sondajul de opinie fãcut de noul preºedinte, domnul Ioan Ladoºi, Vom milita pentru: continuarea dialogului cu autoritãþile centrale ºi locale, susþinerea financiarã a angajamentelor suplimentare privind bunãstarea porcilor în ferme, pentru a gãsi soluþii de acces în dialogul social european, mai ales cã este în curs de finalizare „Politica agricolã comunã dupã 2013”. În condiþiile în care organizaþiile din România nu au o voce la nivelul Uniunii, nu vom putea sã ducem propunerile sectorului cãtre cei care elaboreazã, dezbat ºi aprobã aceastã politicã; consolidarea ºi recunoaºterea organizaþiei inter-profesionale „Carne de porc”, o mai bunã colaborare cu procesatorii ºi atragerea sectorului de abatorizare care, deocamdatã, nu se regãseºte nicãieri, nici în organizaþia profesionalã a procesatorilor, nici în cea a crescãtorilor, îmbunãtãþirea relaþiilor crescãtori-procesatorii cu retailul. Suntem cu ghearele scoase cu toþii dar, pentru cã facem parte dintr-o filierã, credem cã un dialog este absolut necesar. A apãrut Codul de Bune Practici pe baza cãruia a fost fãcutã ºi o lege, dar legea nu funcþioneazã. Într-o asemenea filierã, dacã pe partea de producþie ºi procesare existã forme de dialog, cu zona comercialã dialogul nu funcþioneazã, ºi simpla existenþã a unor reglementãri sau restricþii nu este suficientã. Trebuie fãcut mai mult. Cred cã organizaþia interprofesionalã ºi viitoarea federaþie a cãrnii vor fi mai active ºi mai credibile în discuþia cu retailul.

Suntem foarte „iubiþi” de autoritãþile de control

FDC: Ce ne puteþi spune despre colaborarea cu Asociaþia Românã a Cãrnii ºi cu Federaþia Romalimenta?
S.T.: Lãsând la o parte interesele comerciale, avem ºi obiective comune. Când procesarea nu gãseºte carne de porc la producãtorii români, este nevoita sã aducã din import ºi se loveºte de tot felul de complicaþii. Sigur cã ºi-ar dori sã gãseascã resurse de carne în România, dar asta nu þine doar de sectorul de creºtere, ci ºi de politici în domeniu. O þintã comunã este ºi ieºirea pe piaþa comunitarã. Atâta vreme cât fermele din România nu sunt agreate, nici procesatorii nu pot lucra decât pe sistem lohn. O altã þintã comunã vizeazã micºorarea raportului total disproporþionat dintre producãtor ºi autoritãþile de control. Eu am identificat 9 autoritãþi care controleazã un producãtor, indiferent dacã este din zona producþiei primare sau a procesãrii. Gândiþi-vã cã o firmã care suportã controale de nouã ori pe lunã, nu poate desfãºura o activitate normalã. Sunt anumite domenii de control care se suprapun. Noi nu spunem sã nu fim controlaþi sau sã nu respectãm legislaþia, dar aceste organisme de control finanþate de la bugetul de stat ar trebui comasate pe domenii specifice ºi înainte de asta, sã facã muncã de prevenþie, de instruire ºi consultanþã gratuitã. Pânã la urmã, aceste instituþii trãiesc din taxele ºi impozitele plãtite de producãtori. Dacã pui în capul producãtorilor atâtea avize ºi controale, care nebun se mai apucã sã deschidã vreo afacere!?
FDC: Aþi luat în calcul cã vor fi doi ani electorali?
S.T.: Nu vreau sã mã gândesc la asta, eu discut sistemul. O fermã cu 2.000 de capete nu îºi va permite sã angajeze pentru fiecare domeniu de control, câte un specialist sau sã încheie contracte de asistenþã tehnicã cu firme specializate. Cred cã industria cãrnii de porc trebuie sã fie un domeniu strategic pentru România ºi trebuie sprijinitã dezvoltarea afacerilor în acest domeniu. Dacã autoritãþile ne suprataxeazã, ce vom face cu aceastã activitate? Sisteme de consultanþã nu existã, iar sisteme de instruire, numai pe bani!
FDC: Când veþi demara aceastã acþiune de dialog?
S.T.: Am exprimat o pãrere personalã la acest capitol. Urmeazã ca în Consiliul de Conducere sã se stabileascã domeniile ºi prioritãþile organizaþiei. Pânã una-alta, vãd cã instituþiile din sãnãtate ºi protecþia consumatorului doresc sã-ºi lãrgeascã domeniul de control cãtre unitãþile de producþie, nu sã-l comaseze cu ANSVSA, care are atribuþii similare. Urmeazã înmulþirea controalelor, nu crearea unui mediu mai relaxat. Mi se pare total nedrept ca unul sã munceascã, iar 9 sã controleze!
FDC: Ne apropiem de finalul anului 2011. Ce mesaj doriþi sã transmiteþi producãtorilor de carne de porc din România?
S.T.: Îi felicit pentru ce au realizat pânã acum, pentru modul în care ºi-au menþinut afacerile în acest an dificil. Le doresc sã aibã acelaºi entuziasm ºi forþã pentru anul care vine, an ce nu va fi uºor, dar în care, cred, mãcar câºtigurile vor fi mai mari. Le urez un an bun, sãnãtate, împliniri ºi sã îºi aducã aminte cã porcul românesc mai trebuie ºi sãrbãtorit!
FDC: Vã mulþumim!

„România a îndeplinit toate obiectivele pe care ni le-a stabilit Uniunea Europeanã”
„Efectivele de porci s-au redus în toatã Europa.”
„Trebuie sã fim reprezentaþi în procesul de dialog european.”

„Felicit producãtorii români pentru cã ºi-au menþinut afacerile!”
top