Bucătăria furajeră – structură și dotări minimale

Acasa » Afacere » Ferma » Bucătăria furajeră – structură și dotări minimale
Articol din editia decembrie - ianuarie 2012 nr. 17
Ioan Șerbănescu

Pentru obținerea de producții scontate și pentru menținerea funcțiilor vitale, organismul animal are continuu nevoie de substanțe nutritive, de aport “exogen”, lucru ce se realizează prin hrană. Principiile hrănirii raționale implică cunoașterea unor probleme legate de resursele furajere și caracteristicile nutritive ale acestora. Hrana animalelor, diferențiată chiar și în cadrul raselor, în funcție de starea fiziologică, forma de producție sau categoria de vârstă, reprezintă alt principiu important al zooalimentației raționale. Furajele sunt prelucrate cu o gamă variată de utilaje, nelipsite din bucătăria furajeră, numărul și capacitatea acestora fiind influențate de capacitatea fermei, fiind unice în amplasament și funcționare, fiecare astfel de spațiu fiind proiectat pentru speciile/rasele pe care le deservește. Bucătăriile furajere sunt sisteme complexe, folosite pentru prepararea hranei din exploatațiile zootehnice, iar elementele ce compun acest sector al fermei sunt: silozurile pentru materii prime și – separat – pentru produs finit, amestecătoare, mori, dozatoare pentru premixuri și pentru ulei, utilaje folosite în transferul materiilor prime și produselor finite, computere de proces, echipamente electrice și accesorii.




Silozurile

Necesare depozitării materiilor prime furajere, silozurile sunt fabricate din tablă galvanizată, urmând proiectul beneficiarului și ajungând astfel la dimensiuni neimpuse, diametrul și înălțimea adaptându-se condițiilor de preparare a furajelor, amplasamentului, și volumului însilozat.
Cantitățile de stocare/însilozare variază curent. În timp ce, celula pentru produsul finit are o capacitate de aproximativ 5-30 tone (6-50mc), pentru materiile prime aceasta variază între 40-700 tone (50-900mc).

Silozurile tip sac (Trevira) sunt folosite tot mai mult datorită calităților anticondens și datorită posibilității formării unui stoc-tampon dintr-o anumită rețetă. Acest tip de silozuri este folosit la capacități de 2-17 tone/siloz, respectiv 3-26 metri cubi.
Silozurile cilindro-tronconice (cu fund plat), sunt silozuri de exterior, construite din metal, destinate îndeosebi depozitării meteriilor prime (șroturi de floarea soarelui sau soia, porumb, grâu furajer, mazăre furajeră). Nu este însă limitată depozitarea produsului finit (furaje combinate, preparat realizat în bucătăria furajeră), care își găsește deseori locul în aceste spații. Elementele furajere pentru siloz sunt deseori considerate “pășunea de iarnă”, având grad foarte ridicat de consumabilitate, după prepararea în bucătăria furajeră.

Morile

Morile de boabe (cu aspirație) sunt recomandate bucătăriilor furajere cu o capacitate de până în 1,5 tone/oră și oferă posibilitatea unor alternative alimentare mai puțin costisitoare. Sondele/pâlniile de aspirație, deviatoare de flux cu clapetă, sunt acționate cu servomotor sau manual.
Sonda cu aspirație cu un deviator cu unitate de comandă și protecție (dotat cu două căi, tubulatură aferentă pentru refulare și aspirație, acționat de servomotor) poate să deservească o macrocomponentă sau un siloz, productivitatea fiind condiționată de suprafața activă a morii, motorizare, numărul de ciocănele și mărimea orificiilor sitei.
Deservite de transportoare melcate înclinate, morile cu ax vertical sunt mai scumpe, însă acest tip de mori poate fi susținut de motoare trifazive cu putere variabilă (6-55 kW), ajungând la productivități între 800 și 6.000 kg/oră. Acestea oferă posibilitatea dezvoltării de micro-bucătării furajere, cu un produs finit de circa 4 tone/oră.

Amestecătoarele

Într-o rețetă furajeră, realizarea amestecurilor și a omogenizării micro/macro componentelor intră în sarcina amestecătoarelor, care pot fi orizontale sau verticale. Ambele tipuri se pretează tuturor micro/macro-bucătăriilor furajere, fiind folosite cu succes, pentru servicii prestate terților sau pentru ferme de păsări.
Amestecătoarele verticale realizează grade de omogenite aproximative de 1 la 100.000 sunt cosiderate mai avantajoase și mai puțin pretențioase, prin prețul mai scăzut și prețul de cost sensibil mai scăzut. Dezavantajul principal constă în timpul alocat amestecului (dublu față de amestecătorile orizontale).
Cu timp redus în realizarea amestecurilor și grade superioare de omogenitate, amestecătoarele verticale implică, pe lângă complexitatea constructivă (urmare a motorizării superioare), un preț final ridicat.

Dozarea premixurilor se poate realiza prin intermediul dozatoarelor cu spiră, productivitatea fiind variabilă (500-4.000 kg/oră), transportoarele melcate, de mică productivitate fiind altă variantă la dispoziția utilizatorilor de bucătării furajere.

Dozarea uleiului sau a altor grăsimi lichide trebuie făcută cu instalații de dozare dotate cu pompe pentru ulei. Dozarea substanțelor de conservare se realizează cu dozatoare speciale pentru această operațiune.

Fiecare bucătărie furajeră reprezintă un sistem unic și complex, proiectarea fiind făcută pentru necesitățile personalizate ale fiecărei ferme, deservind crescătorii de porci, păsări, bovine, ovine, pești. Cu o schemă și un plan de amplasament proprii, bucătăria furajeră își poate găsi locul într-o clădire nouă sau într-una existentă și adaptabilă.
top
comentarii: 0trimite unui prieten
Pentru a posta comentarii trebuie sa fiti logat(a)
nu am cont : inregistrare »
Solutii si ingrediente pentru produse din carne