Cresterea puilor de carne sustine consumul

Autor: Fabrica de carnemarți, 29 ianuarie 2013

Cresterea pasarilor, avicultura, urmareste obtinerea de produse animale specifice, cu valoare economica ridicata. Alimentatia este unul dintre cei mai buni indicatori ai nivelului de trai al unei populatii. In Europa, spre exemplu, in ultimii 75 de ani, a scazut consumul de paine la mai putin de jumatate, in timp ce consumul de carne a sporit cu 55-60%, raportul paine-carne ajungand de la 5,7/1 pana la 1,8/1.

In Romania, potrivit datelor Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania (UCPR), productia interna de carne de pasare a crescut de la 121.000 de tone in anul 2000, la 334.000 de tone in anul 2009, avansul procentual fiind de 276%. Consumul de carne de pasare fara autoconsum a crescut de la 146.000 de tone in anul 2000, la 434.000 de tone in anul 2009, ceea ce se traduce printr-un avans de 297%. Totusi, arata datele Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania, o treime din consumul de carne de pasare este asigurat de importuri, ceea ce nu poate sa insemne decat ca exista inca piata pentru producatorii locali, cu conditia ca acestia sa fie activi.

Ultimele date publicate de Institutul National de Statistica arata ca, in luna martie a anului 2010, s-a observat in Romania o scadere a numarului de pasari sacrificate, insa o crestere a cantitatii acesteia, ceea ce se traduce prin carcase cu greutate mai mare. Astfel, potrivit surselor citate, numarul total al pasarilor sacrificate in martie 2010 a scazut cu 0,7%, la 18,53 milioane de capete, in timp ce greutatea in carcasa a acestora a crescut cu 1,0%, la 31.433 de tone. Carnea de pasare este mult solicitata de consumatori, datorita insusirilor gustative deosebite, faptului ca se pregateste cu usurinta in foarte multe si variate retete culinare, a digestibi-litatii deosebite si valorii nutritive superioare. Va-loarea calorica a carnii de pasare la 100 grame este de 101 calorii.

Totusi, avand in vedere perioada dificila prin care trece economia nationala, orice investitie in demararea unui business nou necesita prudenta. “Recomandam prudenta in privinta infiintarii de noi ferme, cel putin pe perioada actuala, pentru a evita o investitie costisitoare si cu sanse minime de a realiza profituri”, declara reprezentantii UCPR.

In Romania, consumul de carne de pasare in special, precum si cel de alimente in general, este asteptat sa scada odata cu impunerea de catre guvern a noilor masuri de austeritate. „In Romania intra anual circa 130 de mii de tone de carne de pasare din import, care conduce catre o piata interna de circa 430 de mii de tone, adica la circa 20 kg pe locuitor, dar circa 30 kg pe locuitor urban (po-pulatia urbana isi asigura in mare parte necesarul de consum din productia proprie), arata UCPR.

Organizarea fermei

Puii broiler sunt preferati de specialistii din domeniu pentru cresterea rapida si pentru conversia eficienta a hranei. In anul 1976, era nevoie de 63 de zile pentru ca un pui broiler sa atinga o greutate de 2 kg. In anul 2001, acest interval de timp s-a scurtat la 35 de zile. Cresterea mai rapida si conversia mai eficienta a hranei au facut ca pasarile sa valorifice mai bine hrana, reducand cantitatea de deseuri rezultate, dar si la o scadere dramatica a preturilor pe kilogram. In acelasi timp, selectia genetica pentru productii foarte mari duce atat la crearea de pasari cu numeroase afectiuni, cat si la pierderea variabilitatii genetice. Consumatorii pot influenta soarta broilerilor daca vor fi dispusi sa plateasca mai mult pentru pasari care cresc mai incet, dar sunt mai sanatoase.

Factorul cel mai eficient in cresterea acestei rase este, conform aprecierilor economistilor, inalta favorabilitate a conversiei furajelor in carnea broiler. Avantajele tehnologice ale industrializarii broilerului sunt atinse, in general, mai rapid decat la celelalte specii. Se estimeaza ca greutatea corporala a broilerului se va dubla in urmatorii 50-60 de ani, cu reducerea consumului de hrana si a timpului necesar de crestere, la mai putin de 50% fata de momentul actual.

Materialul genetic avicol necesar pentru infiintarea unei crescatorii de pui hibrid pentru carne broiler este asigurat, in mare parte, de companiile de ameliorare romanesti care detin in exploatare, pe principiul piramidei ameliorarii, ferme de linii pure, bunici si parinti care asigura hibrizii comerciali, rezultand cantitati suficiente de carne de gaina. Puii sunt crescuti in hale ventilate, curate si dotate cu sisteme de hranire si de adapare. Densitatea medie intr-o crescatorie ar trebui sa fie de aproximativ 34 de capete pe metru patrat pentru o greutate a pasarii ce nu depaseste un kilogram, scazand pana la noua pasari pe metru patrat, cand acestea au o greutate care depaseste 3,8 kilograme fiecare. In cazul puilor adusi pentru popularea fermei, densitatea poate sa fie de 18-20 pe metru patrat, cu conditia ca la 35 de zile sa fie sa-crificat un sfert din lot, iar la 42 de zile sa fie sacrificat restul lotului.

Climatul controlat din hala trebuie sa asigure izolatia eficienta, valoarea umiditatii fiind de 0,4 W/m2/oC; aceasta este echivalenta cu 10 cm de fibra de sticla. In climate extrem de reci, este necesara o izolatie suplimentara. In plus, trebuie realizat un control eficient al iluminarii, mai ales cand programul de iluminare este in folosinta. Intensitatea maxima a luminii intr-o hala intunecata nu trebuie sa depaseasca 0,4 lux. Sistemul artificial de iluminare trebuie sa asigure o distributie uniforma a luminii in toata hala. De asemenea, trebuie asigurata o ventilatie eficienta care sa mentina la nivelul pasarilor un circuit controlat si adecvat al aerului, iar pavimentul trebuie sa contina o bariera de vapori, sa fie neted, din ciment bine finisat.

Hranirea puilor se face cu furaj prestarter in primele noua zile, timp suficient ca puii sa se si acomodeze cu sistemele de hranire, schimbat ulterior cu un tain adaptat pentru faza de crestere (pana la un kilogram - aproximativ 35 de zile) si finisare (36-42 de zile pentru puii care depasesc un kilogram). Sistemul de distributie al furajului trebuie sa permita accesul tuturor pasarilor la hranitori. Atat spatiul destinat furajarii, cat si timpul destinat distributiei acestuia au o importanta majora.

In mod curent, programul de lumina la broiler este de 23–24 de ore pe zi. Cercetarile au aratat ca in anumite tari programele ce presupun 23 de ore de lumina pe zi, aduc beneficii mai mari decat cele conventionale. De asemenea, se pot stabili programe de zile scurte, care debuteaza de la varsta de 7 zile si pot fi mentinute pe tot parcursul vietii lotului, sau programe de crestere constanta a timpului de lumina dupa aproximativ 21 de zile, pentru a stimula consumul de furaj si a spori cresterea. Crescatorul poate apela la programele cu lumina intermitenta atunci cand apar anumite afectiuni sau la sfatul medicului.

Asternutul in hala de crestere trebuie sa aiba o grosime de 3-0 cm, in functie de adaposturi si izolatie. Materialele folosite trebuie sa asigure o buna absorbtie a umezelii, sa fie biodegradabile, confor-tabile, nivelul de praf sa fie scazut si sa provina dintr-o sursa ce indeplineste normele de biosecuritate. Accesul pasarilor salbatice si al rozatoarelor la locul unde este depozitat asternutul creste riscul aparitiei Salmonellei sau a altor agenti patogeni. Locul unde se depoziteaza asternutul trebuie protejat de intemperiile vremii si de daunatori si este, de asemenea, foarte important ca asternutul sa fie pastrat in locuri in care este prevenita umiditatea.

Potrivit specialistilor, raportul dintre consumul de apa si cel de hrana este de 1,8 litri apa la un kilogran de furaj, iar orice schimbari bruste a cantitatii de apa poate fi un semn de stres, boli sau o calitate slaba a furajului. In cazul in care folositi adapatori de tip clopot, asigurati-va ca exista opt astfel de adapatori, cu un diametru de aproximativ 40 de centimetri pentru 1.000 de pasari. Daca folositi adapatorile cu picurator media, ar trebui sa fie de aproximativ 10 pasari pe fiecare dispozitiv de adapare. Pasarile trebuie sa aiba acces la apa 24 de ore pe zi, iar in primele 4 zile de viata ale puilor este necesara instalarea unor adapatori suplimentare. De asemenea, trebuie precizat ca apa se poate contamina foarte usor din hrana pasarilor, astfel incat este necesara utilizarea substantelor de curatare a apei.

Managementul cresterii puilor hibrid broiler asi-gura ulterior o valorificare optima a acestora, astfel incat raportul dintre consumul de furaj si masa totala a pasarilor sa fie unul profitabil pentru crescator.

Factorii care influenteaza direct productia de carne
Greutatea corporala este o insusire cu heritabi-litate ridicata si difera in functie de specie, fiind mai mare la curci si gaste; prezinta, insa, in cadrul fiecarei specii, in functie de rasa, o mare variabilitate. Intensitatea de crestere influenteaza in mod deosebit productia de carne si este o insusire cu heritabilitate destul de ridicata. Pe baza acestei heritabilitati s-a reusit sa se formeze, intr-un timp scurt, linii cu intensitate mare de crestere in primele 8-12 saptamani de viata. Puterea de folosire a hranei este strans corelata cu intensitatea de crestere. Se urmareste sa se obtina un spor cat mai mare cu un consum cat mai mic in primele 10-12 saptamani de viata.

Subventii si finantari
Din acest an, crescatorii de pasari din Romania nu mai beneficiaza de nicio forma de sprijin prin ajutoare de stat, investitiile au fost sistate, iar cre-ditarea pentru productie sau pentru investitii, inclusiv pentru cofinantarea fondurilor structurale europene, devine inexistenta. „Din anul 2010, subventiile pentru carnea de pasare nu se mai acorda, dupa 9 ani in care acestea au permis cresterea productiei de carne industriala a tarii de peste 3,5 ori, ritm neatins de vreo alta ramura economica a tarii. De asemenea, din anul 2010 se aplica durele directive privind protectia animalelor. Iar obligativitatea acestora si pentru Romania vor necesita mari cheltuieli suplimentare, iar sprijinul statului pentru acoperirea partiala a acestor cheltuieli, solicitat de noi, este foarte problematica”, arata UCPR.

In ceea ce priveste atragerea de fonduri europene nerambursabile, oportunitati ar putea exista in conditiile in care exista alocari pentru promovarea investitiilor in exploatatiile agricole din sectorul vegetal si de crestere a animalelor pentru realizarea de constructii noi si/sau modernizarea constructiilor agricole existente din cadrul acestora si a utilitatilor aferente, achizitionarea de masini si utilaje noi, infiintarea de plantatii etc. In perioada 2010-2013, valoarea maxima eligibila a unui proiect pe acest segment este de 4 milioane de euro, iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40% si nu va depasi 1,6 milioane de euro. Totusi, spun reprezentantii UCPR, astfel de investitii au un grad mic de eligibilitate, din cauza punctajului defavorabil, comparabil cu sectorul agricol si a cofinantarii interne, practic nefunctionala.

Spune-ti parerea
escort ankara bayan escort bayan adana escort bayan antalya escort bayan bodrum escort bayan izmir