keller close
Belgian Meat

Ferma piscicola de pastravi

Autor: Fabrica de carnemiercuri, 30 ianuarie, 2013

Pentru inceput, practicata cu minimum de investitii si la scara mica, o pastravarie poate deveni, in timp scurt, producatoare a unor mari cantitati de peste cu valoare economica ridicata, raportat la suprafata de teren folosita.

Datorita perioadei scurte dintre realizarea investitiei si valorificarea primilor pesti maturi, amortizarea poate fi rapida, simultan cu acumularea de fonduri necesare promovarii sustinute si cresterii capacitatii de productie. Este stiut ca, din piscicultura, pot fi obtinute profituri considerabile; inca din primul an (in functie de dimensiunea fermei), cifra de afaceri realizata din cresterea pastravului poate ajunge la 100.000 de euro, urmand ca, in al doilea an, sa se dubleze. In Romania, pastravul este cea mai apreciata carne de peste. Recolta autohtona anuala de pastrav se situeaza la aproximativ 2.000 de tone, iar cererea a ajuns la 4.500 tone/an. Productia este distribuita fara impedimente, pe piata indigena: in piete specifice locale, in magazine/pescarii, in propria retea de magazine. In mai multe zone ale tarii noastre, conditiile climatice favorizeaza cresterea pastravului.

Argument

In spatiul geografic al Romaniei, acvacultura se dovedeste un sector aflat in continua dezvoltare, fiind inregistrate peste 500 de crescatorii-pescarii, in aproape toate judetele. Proiectele pentru dezvoltarea acvaculturii pot beneficia de cofinantare din fonduri europene si de la bugetul de stat, beneficiarii acestei masuri putand fi agenti economici, asociatii/organizatii de producatori sau institutii publice.

Evaluarea proiectului tine cont de viabilitatea financiara a solicitantului, de impactul proiectului asupra mediului si de numarul salariatilor. Masura urmareste o crestere reala a acvaculturii romanesti, pana in 2013, precum si o crestere a profitului, cu 50%. Studiile productiilor locale de pastrav confirma ca toti cei care detin pastravarii s-au extins dezvoltand afacerea, in timp ce pastravariile de stat au ajuns ruine; pastravaria poate fi o afacere profitabila doar cu un management pe masura.

Carnea de pastrav este foarte sanatoasa, insa anumite specii, neimpacate cu mediul in care traiesc, pot contine si anumite substante nocive. E drept, in cantitati foarte mici. Pastravul neafectat calitativ traieste doar in ape montane, neatise de poluare, pastrandu-si astfel locul printre cele mai sanatoase alimente. Datorita cererii mari, in acest moment exista pe piata romaneasca foarte mult pastrav din import, atat viu, dar si congelat sau afumat. Consumul crescend, de la an la an, este argumentul principal pentru demararea unei afaceri de succes in acest domeniu.

Scurta descriere functionala

Pentru instalarea unei pastravarii, conditia esentiala primordiala este prezenta unei ape corespunzatoare, din punct de vedere calitativ si cantitativ. Aceasta trebuie sa contina oxigen (7mg/litru), sa aiba un pH7, fara mult fier. Alimentarea bazinelor de pastrav trebuie sa asigure o primenire totala a apei, de cateva ori pe zi, iar temperatura apei sa fie, pentru puiet, de 8-10 grade, iar pentru pastravii in crestere, de 18 grade.

Priza de apa trebuie sa permita asigurarea apei gravitational. Daca alimentarea cu apa se face din rau, canalul de aductiune trebuie sa fie ingropat in pamant, la o adancime de 50-60 cm, pentru a evita inghetul pe timpul iernii. In alimentarea cu apa de izvor, parcursul apei trebuie sa fie cat mai mare, prevazut cu cascade, pentru o mai buna oxigenare si eliminare a gazelor daunatoare pestilor.

Apa provenita din rau nu este suficient de limpede, impunand instalarea de filtre. Filtrele sunt multiple, cele mai folosite fiind cele pe principiul sedimentarii. Filtrul dublu este format din trei compartimente; un compartiment central, cu rol de distribuire a apei in cele doua compartimente de filtrare, care au asezat, pe fund, cate un gratar de lemn si materialul filtrant format din pietris.

In bazine

Cresterea puilor de pastrav se poate face in bazine interioare din beton sau din fibra de sticla. Puii sunt mutati in bazinele interioare de beton, pe masura ce depasesc 20 grame/exemplar si accepta furajul de 2 milimetri. Coloana de apa din bazine se va mentine la 40-50cm, crescand gradat, pe masura ce puii se apropie de 100 de grame.

Pentru eficienta, vor fi folosite si bazinele din fibra de sticla de 2 x 2 metri. Momentul in care puii accepta furajele reprezinta trecerea propriu-zisa la cresterea comerciala. Greutatea de 100 de grame poate fi atinsa, in bazinele din beton amplasate in hala, la varsta de 5-6 luni, moment in care pot fi mutati in bazinele exterioare.

La o greutate medie de 100 de grame/exemplar, cu un efectiv de 30.000 de pui de pastrav, se va atinge in hala o densitate de 15 kilograme (o biomasa totala de 3.000 kg). Verificarea cresterii si ajustarea ratiilor de furajare se va face saptamanal. Zilnic se urmareste comportamentul puilor si starea sanitara a acestora, odata cu o curatare a peretilor interiori ai bazinelor.

Cresterea pastravului in bazine exterioare de beton incepe cu popularea la o densitate de 20 de exemplare/mp (cca. 3.000 ex/bazin), unde vor fi crescuti pana la greutatea de un kilogram (3-4 luni). Ulterior, vor fi rariti la o densitate de 12 exemplare/mp, densitate la care vor fi crescuti inca 6 luni, pana la atingerea greutatii de doua kilograme.

Bazinele exterioare de beton sunt alimentate cu apa, la un debit de 5-8,5 litri/secunda, corespunzator ratei de schimb a apei din bazine, de 1,8-3 ori/zi. Aerarea suplimentara a apei se asigura dupa nevoi, urmarindu-se existenta unei concentratii a oxigenului dizolvat de minimum 5 miligrame/litru: valorificarea materialului pentru carne poate fi facuta la o greutate de peste doua kilograme, moment in care se poate incasa subventia.

Specii adaptate captivitatii

Pastravul indigen sau Salmo trutta fario, denumit popular pastrug sau patat face parte din familia Salmonide. Este raspandit in toate apele de munte europene, in tara noastra fiind regasit in toate raurile montane, in cateva lacuri naturale (Ana, Balea, Rosu, Calcescu) si in lacurile de baraj populate. Cel din rauri are o lungime aproximativa de 23 de centimetri si o greutate de 150 de grame (exceptional, 700-800 grame), iar cel din lacuri are o lungime cuprinsa intre 23 si 70 de centimetri, greutatea de 150 de grame, cu exemplare exceptionale de 5 kilograme. Are un corp zvelt, solzi mici, gura mare si un colorit placut, variabil in functie de conditii (limpezimea apei, flora submersa, luminozitatea apei. Traieste, cu precadere, in zona superioara a apelor curgatoare, fiind o specie iubitoare de ape limpezi, bogate in oxigen dizolvat, cu temperatura sub 18 grade Celsius, chiar in perioadele cele mai calde ale verii. Este intalnit in zonele montane, de la cateva sute pana la peste 2.000 de metri altitudine.

Pastravul curcubeu sau Salmo iridaeus girderi face parte din familia Salmonide, fiind denumit popular curcubeu sau venetic. Traieste in raurile europene si cele din vestul SUA, in tara noastra fiind regasit in apele de munte Valea Stanii, Teleajen, Valea Azugii, Trotus, Somesul Rece. Are dimensiuni asemanatoare pastravului indigen de rau, corpul este asemanator unui fus turtit, cu solzi mari. Pe flancuri, se intinde o dunga roscat-sidefie, cu nuante in culorile curcubeului. Este mai putin pretentios in privinta calitatii apei, fiind adaptat apelor mai opace; poate vana in orice conditii de vizibilitate.

Pastravul de munte (Salmo trutta labrax) face parte din superclasa pestilor ososi, are o lungime de 21-37 centimetri si cantareste 200-300 de grame, rar atingand 1.500 de grame. Pastravul de munte traieste in paraie de munte cu apa limpede, repede, rece si bine oxigenata. Sta ascuns sub pietre sau sub malurile umbrite; nu accepta ape cu o temperatura de peste 15 grade Celsius. Este foarte vioi, foarte rapid, se hraneste cu insecte, viermi, crustacei, cu pesti mai mici, icre si cu propriii pui. Pentru reproducere, urca spre izvorul paraielor, infruntand cascade si bolovani. In Romania, il gasim in Siret, in bazinul Bistritei, in toate raurile din Carpatii Meridionali, in Somesul Rece, Cibin si Timis, in lacurile Zanoaga si Bucura.

Ferma de sturioni
Autor: Ioan Serbanescu  /   vineri, 26 iulie 2013

Sturionii sunt peştii cei mai valoroşi din întreaga lume. Aceştia produc celebrul caviar, cu gust delicios, vândut la preţuri considerabile (30-50 euro/100 g). Creşterea sturionilor în România poate fi privită drept o afacere cu potenţial deosebit. Argument Scăderea drastică a sturionilor din bazinul inferior al Dunării, ca...

FDC 24 IDEI 2
Pasul tehnic spre creşterea găinilor ouătoare
Autor: Ioan Serbanescu  /   miercuri, 17 aprilie 2013

Conform obiectivelor dezvoltării zootehniei, în România este preconizată înlocuirea treptată a pseudofermelor de subzistenţă cu exploataţii avicole situate la diferite niveluri economice. Creşterea găinilor ouătoare reprezintă o afacere profitabilă, implică investiţie mică, având piaţa de desfacere internă. Producătorii mici...