Identificarea noilor pieþe, prioritatea anului 2012

Anii de recesiune au determinat reaºezarea pieþei autohtone a produselor din carne. Scãderea consumului (fiscalizat), în condiþiile creºterii pieþei negre, au cauzat regândirea strategiilor de desfacere, cu atât mai mult cu cât ºi retailul a adoptat noi politici. Nevoite sã facã faþã noilor realitãþi, firmele s-au vãzut puse în situaþia de a cãuta noi pieþe, concomitent cu adaptarea producþiei la cerinþele acestora. Aºadar, pot fi identificate noi pieþe, pentru companiile româneºti? Cu siguranþã. Ultimele date confirmã afirmaþia, lucru îmbucurãtor pentru bunul mers al industriei.

Adaptarea producþiei, prima necesitate

Ani buni, exporturile de produse din carne s-au aflat în recul. De ceva vreme, ºi mai cu seamã în ultimul an, acestea par a fi cãpãtat un nou suflu, rezultat al eforturilor firmelor de procesare a cãrnii de a identifica noi oportunitãþi de desfacere. În mod curios, primele care au prospectat (cu succes!) pieþele externe, nu au fost marile firme ºi nici mãcar cele medii sau mici. Primii care au identificat posibilitatea pãtrunderii cu preparate din carne pe pieþele vestice au fost samsarii individuali, care au îndulcit dorul de þarã al emigranþilor români. ªi asta, nu de ieri, ci chiar de dinainte de reculul economiei din ultimii doi ani, mici magazine româneºti din Spania, Italia sau Germania fiind aprovizionate cu duba încã din 2005, 2006.

La vremea acelor ani, fireºte, puteam vorbi de creºteri spectaculoase, de optimism, de consum, marii procesatori privind cu superioarã suficienþã micile iniþiative private de export efectuate, în cele mai dese cazuri, la limita legii. Iatã cã, forþate de diminuarea vânzãrilor, companii dintre cele mai serioase au preluat modelul, dezvoltându-l. În momentul de faþã, multe firme de profil aprovizioneazã magazine din Europa occidentalã, în principal, special pentru cele douã milioane de români care trãiesc acolo. Fãcând urmãtorul pas, companiile cu potenþial tehnologic ºi logistic au încercat ºi încearcã încheierea de contracte cu lanþurile de retail din Occident. Pentru aceasta, condiþia de bazã a fost adaptarea producþiei, luându-se în calcul în primul rând termenele de valabilitate solicitate de retailiºtii din Vest, dar fãrã a scãdea calitatea produselor. Fireºte, greul a cãzut pe inginerii tehnologi dar, iatã, unii au reuºit.
O situaþie aparte o prezintã firmele care produc conserve de carne, în cazul acestora lucrurile pãrând, aparent, mai simple.

Miza pe export

Numai anul trecut, Aldis a exportat produse în valoare de 800.000 de euro. Suma nu pare prea mare dar, dacã socotim cã preparatele nu trebuie sã conþinã carne de porc româneascã netratatã termic la o temperaturã mai micã de 70°C, atunci succesul este notabil. Pentru Cris-Tim, însã, exporturile reprezentau la jumãtatea acestui an 12% din producþie, estimându-se o creºtere de pânã la 20%, pentru finalul lui 2011. Fireºte, comunitãþile româneºti din 12 þãri vestice reprezintã o þintã principalã, dar compania este deja prezentã în 17 þãri UE, prin reþelele Lidl ºi Monolit. Totodatã, a început exportul în Basarabia, purtându-se negocieri pentru desfacerea pe piaþa Rusiei, dar ºi pe a Coreei de Sud, pentru aceastã zonã lucrându-se pe private label.

O situaþie în creºtere a exporturilor prezintã ºi Angst. Participantã la Anuga-2011 ºi anunþatã deja pentru 2012 la târgurile de la Barcelona ºi Paris, Angst va cãuta sã mãreascã ºi mai mult volumul comerþului extern, produsele companiei ºi, în special, Salamul de Sibiu, fiind vândute în Italia, Franþa, Spania, Germania, Marea Britanie ºi Ungaria, compania urmând a fi listatã în reþele de retail din Cehia, Suedia, Cipru ºi Macedonia.

Neavând restricþii, exporturile produselor din carne de pui sunt dominate net de Agricola Internaþional-Bacãu. Numai în primele 8 luni, acestea au avut o creºtere de 76%, faþã de anul trecut, ajungându-se la un procent de 22% din totalul producþiei, iar creºterea în valoare este de nu mai puþin de 216%! 60% din exporturi o reprezintã carnea refrigeratã, produsele bãcãuane ajungând, în special, în Olanda, Germania, Franþa ºi Grecia. Cât de curând, Agricola Internaþional va pãtrunde consistent pe piaþa britanicã, acolo unde, deja, au fost livrate primele cantitãþi pe segmentul de ready meal. Îi secondeazã cei de la Transavia, ale cãror exporturi sunt îndreptate spre zona arabã, Asia ºi Africa.

Din rândul companiilor specializate pe conserve de carne se evidenþiazã, clar, douã: Facos-Suceava, a cãrei producþie merge aproape în totalitate la export, ºi Scandia Food-Sibiu, ale cãrei exporturi sunt susþinute de mãrci proprii ale unor lanþuri de hipermarketuri.

Piaþa din piaþã

Desigur, dacã vorbim despre dezvoltarea de noi pieþe, exporturile reprezintã prima opþiune a procesatorilor români. Valoarea încasãrilor cântãreºte mult mai serios, aducând profit pe mãsurã. În fond, dacã ne gândim la potenþialul României, exportul de produse finite ar trebui sã însemne prioritatea numãrul unu a întregii industrii alimentare ºi nu ar strica deloc punerea în aplicare a unei strategii la nivel naþional, susþinutã de stat ºi coroboratã cu potenþialul agriculturii autohtone.

Cu toate acestea, ºi “piaþa din piaþã” mai poate oferi posibilitãþi. Sãtule de relaþia, sã-i spunem, alambicatã, cu retailiºtii, tot mai multe companii se orienteazã spre dezvoltarea propriilor reþele de magazine, investind serios în acest sens. Aºadar, asistãm la o rearanjare a pieþei interne prin (re)înfiinþarea magazinelor de proximitate. Iar dacã ne gândim cã însuºi retailul românesc merge ºi el exact în aceastã direcþie, afirmaþia noastrã capãtã un argument în plus, deºi, în cazul marilor reþele, raþiunile sunt altele.

Un bun exemplu îl oferã trei dintre companiile menþionate mai sus, dar ºi altele. Astfel, potrivit unui studiu referitor la Local Key Accounts (LKA), iniþiat în aceastã varã de FMGC ºi publicat de Revista Piaþa, procesatorii care au investit cu rost în propriile reþele de magazine au avut câºtiguri serioase. Astfel, într-un clasament care conþine 50 de astfel de reþele, gãsim pe poziþia a doua Unicarm, cu o cifrã de afaceri pe acest segment, în 2010, de 251 de milioane de lei; Angst, pe locul patru, cu 143 de milioane; Cris-Tim, cu 76 de milioane, pe locul 9, ºi Agricola, cu 56 de milioane, pe locul 14.

Cât priveºte pe cei mici, aceºtia tind tot mai mult sã domine pieþele locale, acolo unde pot face aprovizionarea mult mai uºor, unde se pot adapta mult mai simplu cerinþelor de moment, demonstrându-ºi astfel flexibilitatea, ºi acolo unde îºi pot înfiinþa mai lesne propriile magazine. Un bun exemplu îl reprezintã Lori Alba, (menþionând cã ºi aceastã companie, la rândul ei, exportã în Anglia, Italia, Germania, Ungaria ºi Suedia), exemplul micilor producãtori de conserve de carne fiind susþinut de Zena, companie care, în absenþa desfacerii pe retail, se susþine prin aprovizionarea pieþelor locale ºi a exportului pe private label.

Destul loc pentru mult bine

Numai ºi recitind radiografia noastrã, care nu ºi-a propus sã fie exaustivã, putem realiza cã, în ciuda recesiunii, pot fi identificate noi oportunitãþi. De fapt, chiar dificultãþile momentului i-au determinat pe procesatori sã gãseascã soluþii, iar acestea par a se deschide spre trei direcþii: exportul, magazine proprii ºi acapararea pieþelor locale. Din fericire, cu inventivitate ºi curaj, toate cele trei oportunitãþi sunt accesibile atât marilor companii, cât ºi celor medii sau mici, cu menþiune asupra faptului cã listarea în marile lanþuri occidentale sau exporturile la mari distanþe rãmân rezervate celor mari. Doar aceºtia dispun de tehnologia necesarã pentru a realiza produse cu termene mari de valabilitate ºi, desigur, la preþuri competitive. Firmele medii ºi mici vor miza pe calitate, în acest fel, individualizându-ºi oferta ºi fidelizându-ºi consumatorii, mai ales pe pieþele locale, acolo unde pot face jocurile de pe poziþii de lideri.

ªi, ca sã terminãm sub spectrul profitului, sã amintim cã, încã o datã, cuvintele pãrintelui economiei politice, Adam Smith, se dovedesc a fi adevãrate: “Piaþa vorbeºte!” Iar piaþa îl obligã pe procesatorul român sã intre în rândul lumii, adicã, sã revinã la normal, adicã, sã exporte, sã îºi înfiinþeze magazine ºi sã domine pieþele locale, cu alte cuvinte, sã facã profit ºi sã se bazeze mai puþin pe creºteri fals fundamentate economic, precum cele de pânã în 2008!


Radu Timiº, Preºedinte Cris-Tim: “În condiþiile scãderii puterii de cumpãrare a populaþiei, în 2011, ne-am focusat pe export.”

Grigore Horoi, Preºedinte Agricola Internaþional: “Consumul intern pare a fi staþionar, aºa cã vom creºte exporturile.”
top