harta carne close
Belgian Meat

Ovinele pentru export

Autor: Fabrica de carnemarți, 29 ianuarie, 2013

In vreme ce datele oficiale la nivel mondial arata ca piata ovinelor depasea in anul 2007 1 miliard de capete, datele publicate de Institutul National de Statistica arata o scadere dramatica a numarului de ovine sacrificate. Astfel, numai in luna august a acestui an, numarul total de ovine si caprine sacrificate si greutatea lor in carcasa a scazut cu 40,7%, la 160.000 de capete, si, respectiv, cu 39,6%, la 2.310 tone. La nivelul anului 2009, au fost sacrificate in Romania aproximativ 6,7 milioane de capete, cu o greutate in carcasa de aproape 71 de mii de tone. Comparativ cu 2008, cifrele privind sacrificarea ovinelor si caprinelor sunt in crestere de la 6 milioane de animale, sacrificate cu o greutate totala de peste 50 de mii de tone.

Una dintre principalele probleme ale crescatorilor autohtoni de ovine pare a fi calitatea raselor produse pentru export, fapt semnalat inca din momentul aderarii Romaniei la zona euro, cand mai multi oieri inscrisi in asociatii ale crescatorilor de ovine spuneau ca in Romania este nevoie de oi de calitate. Finantarile europene, de care fermierii romani beneficiaza conform planurilor pana in 2013, ar putea ajuta fermierii din industria de profil. Potrivit Ordinului 464/2009, fondurile europene sunt alocate pentru achizitia anumitor rase de ovine, stabilite prin actul mentionat. Astfel, rasele de ovine de carne, pentru care se primesc finantari, sunt Suffolk, Texel, Alba de Norvegia, Charollais, Linia sintetica de carne Palas, Ile-de-France, Germana cu Capul Negru, Beltex, Merinos de Palas, Merinos de Transilvania, Blue Face Leicester si Hampshire. Animalele de lapte recunoscute pentru finantari, sunt Awassi, Lacaune, Sarde, Tigaie cu Cap Negru, Tigaie Ruginie, Linia de lapte Palas si Turcana, in timp ce, din categoria ovinelor pentru pielicele, sunt recunoscute cele din rasa Karakul.

Ferma

Ovinele reprezinta o specie de animale cu mare adaptabilitate, acestea valorificand indeosebi pasunile si fanetele din zonele de munte. O oaie fata doi miei pe an sau trei in doi ani si ajunge la maturitate in aproximativ trei ani. Durata utila a vietii economice a unei ovine este de aproximativ sapte ani, in functie de conditiile de mediu, modul de exploatare si caracteristicile rasei si detine o apreciabila capacitate de combinabilitate prin incrucisare cu alte rase.

Un principal beneficiu pentru cei care cresc ovine este, in prezent, faptul ca Uniunea Europeana nu a impus cote maxime de productie, asa cum se intampla, de exemplu, in cazul laptelui de vaca.

In Romania, ovinele sunt deseori crescute impreuna cu caprinele, fiind doua specii care coabiteaza foarte bine. Cei care vor sa investeasca intr-o ferma de ovine trebuie sa se asigure ca dispun de o suprafata suficient de mare pentru a putea amplasa adaposturile, padocurile si constructiile anexe necesare, panta terenului sa fie de aproximativ 2.5-3%, pentru a permite scurgerea apelor provenite din precipitatii, ca terenul pe care se face constructia nu este inundabil. Este recomandat sa se evite terenurile din apropierea baltilor sau a mlastinilor, astfel incat apa freatica sa fie situata la o adancime minima de 1.5-2 m, pentru a nu influenta cresterea umiditatii in adapost. O astfel de ferma trebuie amplasata in locuri care permit racordarea la reteaua electrica si la cea de alimentare cu apa. De asemenea, este recomandat ca terenul sa permita extinderea fermei atunci cand situatia o cere. Este de preferat ca locul in care se amplaseaza ferma sa fie ferit de vant sau sa se faca izolatii ale adaposturilor si padocurilor.

Furajare

Cresterea oilor pentru ingrasare presupune mentinerea animalelor in stabulatie si furajarea acestora cu furaje fibroase, grosiere si concentrate. Mieii se introduc la ingrasare la o greutate de 12-14 kilograme fiecare, prevazandu-se un spor de 250 g/zi. La final, se asigura o greutate de aproximativ 45 de kilograme, dupa o perioada de 100-110 zile. Inainte de livrare pentru carne, tineretul ingrasat se tunde, obtinandu-se in medie 1-1,5 kilograme lana de la fiecare animal. In mod traditional, intr-o prima etapa, berbecutii supusi ingrasarii se mentin pe pasune aproximativ 90 zile, asigurandu-li-se 7-8 kilograme de masa verde pe zi. Ulterior, se trece la o etapa de finisare care se intinde pe parcursul a aproximativ 50 de zile. In aceasta a doua etapa, se exclude pasunatul, animalele se mentin la grajd si se furajeaza cu un kilogram fan, un kilogram grosiere, 2-4 kilograme suculente si siloz/ pe zi, asigurandu-li-se pe intreaga perioada de 50 zile aproximativ 4-5 kilograme furaj concentrat. Sarea si apa li se dau la discretie, prin bulgari de sare pentru lins si apa curata la jgheaburi. Pentru ingrasarea oilor, se foloseste acelasi sistem industrial asigurand necesarul de furaj in functie de greutatea animalelor, iar in sistemul traditional, in gospodaria familiala se asigura zilnic 3-3,5 kilograme de fan si 0,2-0,3 kilograme nutret concentrat/cap/zi. In cazul ingrasarii pe pasune, aceasta trebuie sa asigure minimum 8-10 kilograme de masa verde/cap/zi.

In ceea ce priveste pasunatul, este de retinut, in primul rand, ca dimensiunea unei turme ar trebui sa fie stabilita in functie de suprafata de pasune si cantitatea de masa verde produsa de aceasta.

In conditiile tarii noastre, oile pot pasuna 6-7 luni in fiecare an.

Intretinere

Oile trebuie tunse si imbaiate la intervale regulate. De asemenea, trebuie vaccinate, deparazitate iar copitele trebuie pilite. Tunsul oilor se face de doua ori pe an. Ingrijirea copitelor este un aspect deseori omis de un fermier incepator. Desi multi oameni pilesc copitele oilor in timpul tunsului, acestea cresc mai bine daca exista un program regulat de ingrijire a copitelor. Oile care schioapata ajung asa din cauza ca nu li s-au ingrijit copitele, insa acest aspect ajunge sa le influenteze modul de hranire.

Unde exportam

Cererea de ovine este destul de variata pe pietele internationale. Cei mai mari importatori de carne de ovine sunt tarile dezvoltate din punct de vedere industrial, respectiv Franta, Marea Britanie, Germania, Japonia, SUA, Canada, Italia, dar si tari arabe ca Iordania, Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite. De exemplu, pe pietele din Orient exista cerere pentru berbecuti de 6 pana la 12 luni, cu o greutate de aproximativ 30-45 de kilograme in viu si carcase intre 15-22 kilograme. Pe aceste piete, ovinele adulte reformate sunt preferate in greutate de peste 45 de kilograme cu varste de pana la 5 ani. In Italia si in Grecia se cauta berbecuti de 20-30 kilograme si carcase de 10-15 kilograme pline in carne si cu grasime uniform repartizata, in timp ce in Franta cererea graviteaza pe acest segment in jurul ovinelor de 25-35 kilograme, din rasele Merinos si Spanca si metisii acestora, cu carne de culoare alba. Pentru export in tarile arabe, vanzatorii de ovine au nevoie de un certificat HALAL, care atesta faptul ca sacrificarea animalului s-a realizat in conditii specifice. Certificatul HALAL, ce trebuie obtinut de procesator, se elibereaza de catre Muftiul Cultului Musulman din Romania.

La capitolul vanzatori de carne de ovine, cel mai bine se situeaza Australia si Noua Zeelanda, care reusesc sa furnizeze impreuna peste jumatate din cantitatea de carne de ovine exportata in intreaga lume.

Ferma de sturioni
Autor: Ioan Serbanescu  /   vineri, 26 iulie 2013

Sturionii sunt peştii cei mai valoroşi din întreaga lume. Aceştia produc celebrul caviar, cu gust delicios, vândut la preţuri considerabile (30-50 euro/100 g). Creşterea sturionilor în România poate fi privită drept o afacere cu potenţial deosebit. Argument Scăderea drastică a sturionilor din bazinul inferior al Dunării, ca...

FDC 24 IDEI 2
Pasul tehnic spre creşterea găinilor ouătoare
Autor: Ioan Serbanescu  /   miercuri, 17 aprilie 2013

Conform obiectivelor dezvoltării zootehniei, în România este preconizată înlocuirea treptată a pseudofermelor de subzistenţă cu exploataţii avicole situate la diferite niveluri economice. Creşterea găinilor ouătoare reprezintă o afacere profitabilă, implică investiţie mică, având piaţa de desfacere internă. Producătorii mici...