Pericole biologice pentru lucrãtorii din industria cãrnii

Rezultatele controalelor inspectoratelor teritoriale de muncã, efectuate activitãþilor de creºtere a animalelor ºi pãsãrilor, abatoarelor sau carmangeriilor, scot în evidenþã tot mai frecvent o realitate cu urmãri deseori dure. Angajatorii ºi lucrãtorii minimalizeazã importanþa cerinþelor privind securitatea muncii, protecþia riscurilor legate de expunerea la agenþii biologici. Aceºtia, reprezentaþi de microorganisme (inclusiv cele modificate genetic) sau endoparaziþi umani, sunt susceptibili în declanºarea infecþiilor, alergii sau intoxicaþii. Entitate microbiologicã, celularã sau nuclearã, microorganismul este capabil de reproducerea sau transferul materialului genetic.

Agenþii biologici, pericol activ

Agenþii biologici acþioneazã asupra sãnãtãþii lucrãtorilor, prin intermediul virusurilor, ciupercilor sau paraziþilor, ca urmare a manipulãrii unor produse patologice sau a unor materiale contaminate. Transmiterea agenþilor biologici se produce în mod direct, de la lucrãtorii infectaþi, de la animale bolnave, animale de laborator, sau indirect prin obiecte contaminate cu produse biologice (sânge, urinã, materii fecale) ºi/sau patologice (ex. puroi).

Clasificarea agenþilor biologici se face în funcþie de importanþa riscului de infecþie reprezentat de aceºtia:

1. agenþi biologici nesusceptibili sã provoace boli oamenilor;
2. agenþi biologici capabili sã provoace oamenilor boli, constituind un pericol pentru lucrãtori. Propagarea acestora în colectivitate este puþin probabilã, existând profilaxii eficace;
3. agenþi biologici care pot provoca o boalã gravã, constituind pericol activ pentru lucrãtori. Poate prezenta risc crescut de propagare în colectivitate. Existã, în general, profilaxie ºi tratament eficace;
4. agenþi biologici ce pot provoca boli grave omului, constituind pericol major pentru angajaþi, cu risc de propagare în colectivitate ºi fãrã un tratament sau o profilaxie eficace.


Efecte ale agenþilor biologici asupra sãnãtãþii umane

Cele peste 3.000 de substanþe alergene ºi peste 200 de viruºi, bacterii, micete ºi paraziþi afecteazã sãnãtatea a 20-25% dintre lucrãtorii agricoli. Astmul, alergiile, tuberculoza ºi maladiile parazitare cronice sunt cele mai frecvente boli profesionale.

Bisinozaeste o boalã din grupa agenþilor biologici de origine vegetalã cu grad de mare risc, rezultatã de la activitãþile de recoltare ºi depozitare a fânului necesar animalelor, care produce obstrucþionarea cãilor respiratorii ºi/sau diminuarea funcþiei pulmonare. Rata morbiditãþii este de 20-33%.

Din categoria agenþilor de origine animalã, fac parte bacterii, microorganisme ºi spori fungici, ce se dezvoltã în organismul animalelor cu care omul vine în contact, în timpul derulãrii activitãþilor ocupaþionale din ferme abatoare sau carmangerii, determinând apariþia zoonozelor. Bolile produse de asemenea agenþi patogeni au evoluþii subclinice, fiind depistabile izolat. Cum însã acestea afecteazã anumite specii de animale, angajatorii pot preveni producerea bolilor, prin mãsuri ferme de securitate ºi sãnãtate.

Protecþia este mai dificil de realizat în cazul unor ocupaþii specifice (ex. mãcelar), în care frecvenþa contactelor cu animale potenþial infestate nu poate anula ºansele contaminãrii, motiv pentru care boli precum bruceloza sau antraxul, specifice bovinelor ºi ovinelor, morva cabalinelor sau trichinoza porcilor dobândesc, automat, caracter de boli profesionale.

Leptospirozele, produse de speciile parazite, se transmit lucrãtorilor în cadrul unor zoonoze extinse, foarte expuse fiind persoanele ce vin în contact cu animalele infectate din ferme zootehnice sau abatoare. Boala are accentuat caracter profesional, 30-40% dintre aceºti lucrãtori fiind afectaþi. Rezervorul de infecþie este diversificat: animale domestice (bovine, porcine, câini), sãlbatice (rozãtoare, carnivore, erbivore). În contact cu porcinele, cu carnea sau cu organele acestora, omul se poate contamina în proporþie de 21,9%.

Leptospirele pãtrund în organismul uman prin leziuni tegumentare sau prin mucoase nazale, bucale sau conjunctivale, cu o afinitate aparte pentru þesutul hepatic ºi renal, unde se multiplicã, dupã ce se localizeazã. Se instaleazã frecvent ºi în sistemul nervos central, provocând congestie meningianã. Leptospiroza presupune tratament obligatoriu de izolare ºi dezinfecþie a bolnavilor ºi a zonelor de contaminare.

Salmonelloza este produsã de bacteriile patogene transmise omului prin contact direct cu sursa infecþioasã (animal bolnav sau purtãtor de salmonele) sau prin contact indirect. Incidenþa purtãtorilor asimptomatici variazã între 0,2% ºi 0,8% din totalul populaþiei. În condiþii de igienã deficitarã se poate ajunge la 2-5%. Personalul din abatoare este infectat în proporþie mult mai mare: 33%. Salmonelele pãtrund în organism pe cale digestivã, provocând gastroenterita care, în forme grave, devine toxiinfecþie alimentarã.

Ornitoza, boalã infecþioasã ºi contagioasã, indusã de un microorganism din grupul Chlamidya, care se transmite omului de la pãsãri. Ornitoza se dezvoltã în focare epidemice, dar are un pronunþat aspect de boalã profesionalã, procentul fiind mare în rândul lucrãtorilor din zootehnie (crescãtoriile de pãsãri), iar principala sursã de infecþie este constituitã de curcani ºi raþe, infestaþi în proporþie de 40-80%. În forme severe, se asociazã cu trahicardie, hipertensiune, dispnee, insomnie, alternând cu agitaþie ºi delir ce se pot prelungi 2-3 sãptãmâni. În absenþa unui tratament prompt cu antibiotice, letalitatea poate atinge uneori 20-40%. Este unul dintre motivele pentru care profilaxia ornitozei se poate baza doar pe cooperarea dintre sectorul sanitar-veterinar ºi cel uman, în vederea depistãrii focarelor de infecþie ºi adoptãrii de mãsuri eficiente de sãnãtate ºi securitate în muncã a lucrãtorilor expuºi, din sectorul zootehnic.
top